Mireasa-mi de liliac

Ți-am prins în păr o floare albă de liliac

E atât de primăvară, și țin morțiș să-ți fac cumva pe plac.
Ești capricioasă și te codești când vine vorba de iubire
Afurisito, când ai de gând să m-alegi pe mine
Drept al tău vrednic și pe viață mire?

O floare-n păr și al său desăvârșit parfum
Au fost și sunt doar un abil pretext
Ca să-mi așez puțin mai bine iubirea asta mare în context.
Și te iubesc și mă iubești și tu, femeie slobodă și fără nume,
Hai să petrecem cu vin și de-ale gurii până-n zori
La nunta noastră cea de dincolo de astă lume!