Din placerile necunoscutului imediat

E tentant sa gusti necunoscutul. Daca reusesti sa iti scoti din cap elementul "surpriza negativa" de tipul faimosului Mar, cu siguranta merita incercat.

Exista varianta sa ii canti sarpelui - asta daca stii sa canti, evident - pana cand animalul iti devine aliat, chiar si numai intru cantec. Un fel de "imblanzirea scorpiei" pe termen limitat pana se opreste muzica, pana obosesti. Bine si asa, ca oricum nimic nu dureaza pe viata.

Se poate insa si sa musti o felie din ceva ce nu are inca un nume si sa iti si placa. Un fifty-fifty in materie de sanse care iti da si mai abitir ghes sa te arunci cu capul inainte, desi tot mai ai acolo, printr-un colt de minte un gand ramas care inca te retine. Ca doar stii tu ca ai mai avut ocazii in trecut si tot prost a iesit. 

Pana la urma curiozitatea invinge si decizi sa o faci si - culmea! - iti iese si neasteptat de bine. Ai vrut sa te iubeasca desi stiai ca e o loterie, chiar daca nu una clasica, ci una cu ceva mai multe sanse de castig. Si da, Dzeu exista, ti-a ascultat ruga: Te vrea si te iubeste. Si incepi sa simti si tu la fel. Nu stii daca deschiderea celuilalt ti-a declansat si tie sentimentele, sau pur si simplu sa incerci si altceva, ceva nou, diferit, iti produce o stare de excitare si de emotie complexa si completa.

Pana la urma asta e si farmecul: Ca nu stii cum si cand ai ajuns acolo, "at the point of no return". Important e ca ai ajuns. 

Acum va luati de mana, va priviti in ochi si va sarutati de parca nu mai exista nici cunoscut si nici necunoscut. De fapt, nu mai e nimic dincolo de un profund sarut si de doua suflete coapte, avide de iubire...

Iubire cu iz de mere coapte

 

Miroase a mere coapte cu unt in toata casa. Aroma dulceaga de caramel imi gadila simturile si imi provoaca neastamparat gandurile, gandurile de tine. Arunc o privire pe geam, o ceata densa s-a facut perdea in fata copacilor inalti pana la mine. Frunzele ard sub culorile aprinse. Le las sa imi mangaie armonios chipul imbujorat de la caldura emanata de cuptor. Ma transform pe data intr-un curcubeu de viata si de tandrete.

Imbatata de natura provocatoare, te invit sa gustam impreuna din marul zemos, in mintea mea plina de tine. Imi spui ceva amuzant si incep sa rad cu buzele-mi stropite cu unt topit si dulce. Cu un deget imi intinzi surplusul pe toata suprafata buzei de jos ca pe un gloss de vara aplicat pe fuga inainte sa ies pe usa. Ma saruti apoi adunand cu limba orice urma de mar pe care esti gelos. Imi spui ca ai vrea sa fii un fruct vesnic ce tot creste in mine, un mar al amorului si bucuriei traite in doi. Iti marturisesc, la randul meu, ca as vrea sa prind radacini in tine, sa devenim un copac cu doua coroane, gemand sub rodul toamnelor viitoare. Suntem cuprinsi de rod si de sperante. Timpul s-a oprit, incepem sa ne invatam nemurirea.

Te apropii de mine si incepi sa imi masezi cu blandete tamplele. Imi spui ca simti o tensiune acolo si intrebi de ce. Iti raspund ca sunt coplesita, plina. Te miri pentru o clipa ca ma poate coplesi frumusetea; pana la urma ridici o spranceana intru intelegerea deplina a unei stari pe care am vrea-o incremenita in loc.

O placuta relaxare ma cuprinde in palmele tale. Traiesc tot felul de minuni si inchipui tot felul de jocuri de dragoste. Ma adun din tine, din mine si din noi si ma fac una cu cerul, cu soarele si cu pamantul, complicii mei intru iubire. Te sarut plina de dorinta, cu aroma de mar in suflet si in simturi. Te iubesc.