TURNATORII…

...sau sifonarii, papagalii cum mai sunt numiti in jargonul dedicat, sunt o categorie aparte de exemplare umanoide cu asa- zise virtuti extraterestre. 

Adica, aceste persoane, obiecte, animale s-au ce-or mai fi ele se considera ca fiind “alese”, norocoase, laudandu-se cu dotari suplimentare gen 3 coaie sau 3 tatze sau si si. Specia de mai sus apleaca urechea la fiesce cuvant rostit imprejuru-i, cu unicul scop de a colecta informatia spre a o varsa, mai departe, intr-o ureche de extraterestru superioara, urmarind obtinerea de ponoase imediate si concrete. 

La scoala si acasa invatam ca “purtatul vorbei” nu e bun. Copiii sunt, de regula, foarte paraciosi, se stie asta. Pe drumul vertical al maturitatii insa, unii au accese de constiinta nu neaparat constiente si renunta la obiceiul de a “da in gat” in stanga si-n dreapta; altii, nu se apleaca in fata “vicisitudinilor” la care viata ii supune, astfel ca si pastreaza ‘’bunul” obicei de a da din clont. Asta pentru ca au vazut ca tine, si mai ales, au vazut ca le si iese cate ceva, ca doar sunt ai mai cu stea in frunte! 

Turnatorii primesc favoruri, cum spuneam, asta e clar. Mai mici, mai mari, in functie de calitatea si cantitatea de informatii insuvoiate in urechea dispusa sa asculte. Ca, nu e asa, tre sa ai si cui sa ii debitezi conversatiile semenilor, atfel n-ar mai merita efortul! Pana la urma, daca nu ar exista astfel de speculanti dornici sa afle cum si in ce mod scuipam, defecam sau ne distram, alesii - turnatori ar muri de foame. Ar trebui sa se descurce doar cu salariul platit pentru o munca prestata au ba, depinde ce noroc au si la job. 

Exista 2 metode de plimbare a asa-ziselor adevaruri universale: fie turnatorul are abilitatea de a selecta informatia-cheie si de a o livra corespunzator tertului, stand extrem de bine la capitolul comunicare si gasind imediat receptorul hamesit dupa stirile de ultima ora, fie se gaseste cate un gigel-master of the game, care si el se pricepe la oameni si comunicare la fel de bine ca si sursele sale. gigel il identifica rapid pe cel mai potrivit sa ii furnizeze “prada”mult-dorita, si asta intr-un termen foarte strans, care, evident se respecta, doar e in interesul ambelor parti, nu? 

Stim ca, la capitolul munca, “alesul” nu s-a incadrat in termenele de predare mai niciodata, si uite d’aia le respecta p’astea colaterale cu atat dedicare. Acesta poate fi un criteriu de selectie pentru Gigel: e prost de bubuie, nu e eficient, nu vrea sa munceasca, ia sa vad eu cum sta cu datul din gura, ii mai dau o sansa boului. Cretinul turnator nu pricepe ca e doar o unealta in mana uzurpatorului gigel, fiind folosit pana la prima greseala, cand uzurpatorul devine calau si capul alesului zboara de pe esafod direct in mijlocul publicului gura-casca. Cand alesul-cel-netrebnic e chiar un recidivist in ale greselilor in domeniile din afara purtatului de vorbe, apare amenintarea, apare constrangerea in acest plan. gigel ii zice: "Daca pana maine la pranz nu aflu cu cine culca X, sau daca Y e chiar cel cu care cred eu ca se culca X, ai pus-o, amice; te fac un Z de nu te vezi, te dau si afara si n-o sa te mai angajeze nici mama, am eu grija, fatalaule!"

Cam asa se deruleaza un monolog de tip inchizitoriu la locul de munca, cand ne doare atat de tare cine si cum o mai ia in gura sau daca a auzit de doggy style.

Ajungi, tu, un om cat de cat normal, sa fii atent la fiecare pasarica (pardon, vorba) care iti iese din gura, de teama sa nu ajungi si tu pe lista neagra a “alesului”. Bine, daca e sa iti caute nod in papura, si un “buna ziua” ar putea sa pice prost, desi tu te-ai uitat inainte pe geam si nu era nici pe departe seara, daramite noapte.

Important e sa zici ceva, orice, numai sa aiba turnatoru’ material de ce sa se lege. Si o face artistic, ca doar n-o sa zica: "Bai, fraiere, tu nu vezi ca e noapte si tu zici buna ziua?"

Nu, nu asa decurg lucrurile. Tu ai dat binete, el a prins informatia din zbor si a inregistrat-o, vorba aceea: “Buna ziua ai dat, belea ti-ai capatat”.

Au astia, frate, o memorie, ca i-ar face invidiosi pana si pe bietii ziaristi! Te mai intrebi de ce dracu s-au inventat reportofoanele, ca la ce capacitate de stocare au astia in creierasul din dotare…chiar ca orice device extern e useless.

Si, uite asa, cu “naframa-n varf de bat” si cu cerebelul colcaind de saramura de cuvinte, idei si ardei iute, alesul merge la gigel in audienta.

Varsa valul de noutati care incepuse sa devina apasator si greu, se usureaza de materialul inutil pentru el dar vital pentru sefu’, si obtine promisiunea ca rezultatul evaluarii de performanta va fi schimbat din “insuficient” in “depaseste asteptarile asteptarilor”.

Evident ca promisiunea lu’ nea gigel e tinuta sau nu', dar asta nici nu mai conteaza. Stofa de turnator ramane, si se si ingroasa pe zi ce trece tinand loc de cojoaca. Asta pana intr-o zi “cand alesul” chiar reuseste in demersul sau, ori crapa de caldura pe timp de vara, murind sufocat sub greutatea vesmintelor incotosmanate de securist aflat la datorie.

Pana la urma, Dumnezeu nu doarme chiar in fiecare noapte si EL chiar exista. 

Aviz amatorilor.