Pentru copilul meu nenăscut

Heruvim purpuriu cu ochii de pluș coborât în palma-mi târzie,
Nu caut să mă reîncarnez în suflete reci, 
Nu mai vreau să mă afund în colbul mărunt,

În ploaia de gheață cazută sub streașina universului fraged de sticlă…

Aș vrea să mă cobori în cavernă de ființă-pandoră, 

Să oprești ciclul vieților fatidic curgânde.
Dă, Doamne, să pot auzi pulsul temător și angelic, scâncetul îndrăzneț și țipătul cald ca de miere
Dă-mi pace, atât cât să mă adap din vena și seva-i de sfânt neînceput, să nasc pui de lumină…