GRADINITA SI CRESA DE STAT DIN ROMANIA NU SUNT NICI PE DE PARTE PE GRATIS!!!

Trec, zilnic, pe Aleea Castanilor (cei care locuiesc in Militari cu siguranta cunosc zona). Numele i se trage, desigur, de la faimosii copaci, aflati in numar mare pe aceasta alee.

Pe langa castanii sai romantici, zona respectiva e cunoscuta si drept un loc de intalnire pentru copiii de toate varstele, carucioarele, bicicletele, trotinetele si rolele posibile!

Sursa: Mediafax

Cand treci pe acolo, trebuie sa fii suficient de atent incat sa nu dai din greseala peste vreo zgatie de fetita sau baietel, inca nepriceputi in ale franelor! Parinti, bunici si copii adunati laolalta, acolo nu poti sa nu te incarci cu o energie pozitiva strasnica, facand “slalom” printre ei si aceasta lume minunata…

Dar (off, mereu “dar”, asta, ne cam incurca socotelile) multi copii, ce se desfasoara in toate chipurile in zona, inseamna nu numai joaca si distractie, ci si locuri disponibile in crese, gradinite, scoli, ei, si aici, incepe, cu adevarat, “povestea mea” de astazi.

 

Cu cateva saptamani bune in urma, am depus cerere sa il inscriu pe baietelul meu cel mic la o gradinita din zona. Nu sunt locuri suficiente, exista o lista luuunga de asteptare. Mi s-a spus, initial,  ca voi primi intr-o saptamana un raspuns, lucru care nu s-a intamplat nici pana azi; e posibil sa se intample, cel mai devreme, pe la jumatatea lunii viitoare. Doar ca, stiu aproape sigur, ca raspunsul va fi unul negativ: De ce? Simplu. Mi s-au cerut - pe fata si cu maxima nerusinare!!! - 500 de euro pentru obtinerea unui loc! Nu i-am dat – va spun cu mana pe inima – si nici nu am de gand sa ii dau! Drept urmare, rezultatul cererii este unul previzibil.

Scopul “indivizilor” autori de biruri e acela de a le lasa parintilor cat mai multe zile de ragaz cat sa poata strange “suma” necesara! Daca, si dupa atatea zile, nu au fost in stare sa adune cent cu cent si euro cu euro, afara cu ei de pe lista si afara cu ei din viitorul maret al gradinitei lor!

 

Pentru mine personal, situatia nu este atat de grava pentru moment, pentru ca eu am cu cine sa il las pe cel mic acasa (are numai 4 ani, deci mai are destul timp sa dea pe la gradi). Dar, cum un an pregatitor de gradinita este oricum obligatoriu, nu stiu ce voi face pe mai departe, zau ca nu stiu...Cel mare e deja la grupa 0 (alta gaselnita mioritica recenta) la scoala, asa ca macar in privinta lui stau linistita.

Ce fac, insa, acei parinti care nu au o mama/soacra/bona care sa se ocupe de cei mici? Aproape sigur nu vor avea incotro si vor cauta sa stranga acesti bani pe care sa ii dea la inceput, pentru ca, mai apoi, copiii lor sa poata merge in fiecare dimineata la gradi si sa stea acolo pana seara, cand vin ei de la servici sa ii preia…

E trist, dar practicile astea functioneaza de ani de zile si o stim cu totii. Mai marii gradinitelor, “domnii” directori si “doamnele” (in speta, secretarele, de care nu treci nici cu tancu’, vorba aceea: “Pan’la Dumnezeu, te mananca sfintii!”) vegheaza ca numai cei “contributori” la binele statului si patriei sa patrunda in curtea gradinitei lor, a inspectorilor si primarilor lor, a prefectilor s.a.m.d….pana cat mai sus si cat mai luminos!

Si nu, nu se intampla asta doar in gradinite; se intampla si la crese deopotriva. De curand, vorbeam cu mamica unui copilas de un an si jumatate, care imi spunea ca se muta in alt cartier unde – culmea! – cresa e, totusi, “gratis”, ca la cea din apropierea locuintei actuale i s-a cerut aceeasi taxa “europeana” de 500 de euro! Asa ca se va muta in acel cartier cu taxe mai ingaduitoare si lacomi mai putini, pentru ca pur si simplu nu are incotro.

 

Stati putin, vorbim de gradinite si crese de stat asa-zise pe gratis? Parintii in situatia mea stiu cum e luna de luna, si cam cat trebuie sa scoata din buzunar: pe langa fondul clasei, gradinitei, trebuie sa aduca hartie igienica, sapun, rechizite. Noi platim tot, absolut tot. Plus taxele pentru materii optionale, materii care ar trebui sa faca parte din programa scolara de baza si gratis, programa aia platita doar din impozitele noastre lunare si nu din contributiile extra solicitate de angajatii acestor institutii!!

Nu am vrut sa ma refer, in acest articol, la practica “spagii” in institutiile de stat, generalizata si cangrenata deja, sper eu, asemeni Pandorei, sa si moara intr-o zi…Desi slabe sanse, la cum merg treburile in tarioara asta mica de la malul Marii Negre dar cu “vamesi” atat de mari, “expandati” cu mult peste granitele ramase undeva in urma, pe care le apara cu pretul a 500 de euro de caciula/copil!

 

Intentionez, doar, sa fac un apel la acei parinti, care din nevoie, disperare, lipsa de orice alte optiuni, ajung sa intretina astfel de practici, sa incerce sa gaseasca o solutie alternativa la aceste demersuri strigatoare la cer, care ne ucid de-a dreptul, putin cate putin, si sufletul, si mintea si resursele in fiecare zi.

Indivizii astia traiesc pentru ca noi le-o permitem, pentru ca noi le alimentam continuu “rezervoarele” inepuizabile cu combustibil scump, pentru ca noi le oferim, iar si iar, “atentii” peste “atentii”, la cererea lor, dar chiar si cu anticipatie, atat cat sa fie bine, mereu bine!!!

 

Poate, daca cu totii vom face reclamatii peste reclamatii, daca ii vom filma cu telefonul pe autorii acestor practici (stiu, e greu, sunt foarte “antrenate” respectivele personaje, si e greu sa ii prinzi” cu una, cu doua) si vom posta filmulete pe youtube, fb, site-uri de stiri, ziare, sau vom face plangeri la politie cat sa putem declansa un flagrant, orice, tot inseamna ceva.

Nu vom rupe raul de la radacina, dar, poate, le vom mai tulbura putin apele, potolindu-i o clipa, atat cat sa-si mai stranga randurile. Macar pentru o perioada. Dupa care, o sa plecam cu totii din tara si o sa stingem si lumina.