Monday, March 27, 2017

Anti primăvară

Ploua infernal și ne iubeam atunci prin mansarde
Blestemată fii tu, lună de Marte,
Acum când iubita-mi e atât de departe
Și de ploaie, și nici de amor nu mai pot avea parte.


Am uitat și eu și poetul că în loc de cântat și de toamnă
Pe umeri ne plouă cu stropi mari, azurii
Chipul dulce de muiere cu ifos de doamnă
Cu ochii verzi și cu trup de Alhambră.



Mai strig doar așa, pentru mine mai mult și într-o doară
Că mi-e dor și mie vers, și mie clipă, și mi-e o noapte de vară
În sufletul mut, pe vertebra subțire ca un arcuș de vioară...

...Încetează odată cu jocul astă nebun și revino curând
Zăludă și-n gânduri visată primăvară!

Wednesday, March 15, 2017

Primavara, cui ne lasi?

Daca as putea sa alerg spre tine asa de tare precum as vrea

Probabil ca mugurii abia nascuti din pulpa ciresului inca virgin

Ar binevoi sa ma insoteasca, ajutandu-ma sa te prind de graba din urma

Ca sa-ti soptesc ca e zvon de primavara si de cer colorat indraznet in roz

De catre zambilele asisderea ce l-au invadat cu totul

Parfumul insa e acelasi, floare si cer prinse intr-un singur cuvant, intr-o singura clipa,














Umbra de aripa ratacita pe chipuri dispare sub tumultul de viata noua

Lasand loc siluetei fragede de femeie in parg, renascuta dupa un asa mare inghet

Domnisoara e hotarata sa uite de iarna cu povestile ei grele de promoroaca si clocotind de vise nerostite.



Fulgii de nea s-au transformat in lacrimi prelinse pe fereastra lumii

O pisica cu blana in culorile toamnei le linge tacticos de sus pana in jos - si ea le vrea uitate, deh! -

Natura si mister, nastere si renastere, rece si cald sunt acum tot una

"Corola de minuni a lumii" ne striveste pe rand, insufletita de erotismul acut al primaverii,

Ne trece peste tample, ne dezvaluie comori, ne cheama si ne alunga

Ne sparge in universi vechi si noi



Oameni, pasari si insecte vibreaza si respira la unison

De acum nu va mai fi noapte nicicand, poate cel mult o zi eterna, dar una nu asa de albastra

Epatand totul in jur ca o bijuterie pretioasa, insotind in jocul firii

Norii machiati cu farame argintii cazute de pe Luna.




Sunday, March 12, 2017

Colierul meu de fructe rosii

E primavara

Si imi atarni la gat duios
Ca un colier de fructe rosii de padure
Ce canta duios in bataia vantului
Uit, intr-un sfarsit, cum ploaia ma ruginea aseara pe dinauntru
Cu rabdarea si vointa ei de ploaie cu personalitate.
Incep sa uit si cum imi macina inima, plamanii, sufletul
Cum imi trosnea oasele pana cand mi le-a spart in mii de bucati ca de sticla
Imprastiate de tipatul tau deznadajduit in mii de zari.

Acum mi s-a facut foame
Si te invit la masa tacerii
Sa devoram pofticiosi, in tihna dupa-amiezii insorite,
Fructele rosii ca sangele din luna lui Marte
Marte cel capricios si umed, uneori si caldut
Noroc cu gustul dulce-acrisor ce ne transforma pe data
In soare aromat de tandrete infinita.

Te iubesc.

Monday, March 6, 2017

Mecanica inimii


Mecanica inimii
Cum ar fi – vorba scriitorului – sa ai un ceas cu cuc in loc de inima?
Si cum ar fi ca aceasta mecanica complicata a inimii sa iti joace unele feste, mai ales in probleme de…”inima”?
Orice emotie cat de mica, orice gand de iubire, orice tumult 
Ar putea transforma tic-tac-ul familiar al vietii intr-o tacere acaparatoare de moarte
Si totusi…
O iubita nu intarzie sa apara, asa se intampla mereu
Si e frumoasa, e zaluda,
Canta si danseaza
Desigur e o iubita speciala, stie de toate, nu asa sunt toate iubitele, de fapt?
Cum sa rezisti, chiar si tu, cel cu un ceas in loc de inima, unul asa ca tine, la o atare minune, la un asa boboc de fata, cum? Spune tu: cum???
Nu ca n-ai fi incercat deja sa nu cazi prada iubirii atat de riscante
Tu stii carui pericol te expui
O mecanica a inimii iesita din ritmul normal te-ar putea ucide pe loc…
…Ai preferat, in schimb, sa o tii ascunsa in visele tale de fiecare noapte,
Ai incercat sa o inchipui chiar respingandu-te, doar-doar iti va iesi din minte cumva,
Dar jocul vietii e un concurent redutabil,
E ispititor, te imbie sa renunti la drogul dragostei
Si totusi…
Si totusi, in asta zi – ziua cea mai friguroasa din an – taman in ziua asta de gheata ai ales sa cobori dealul
Dealul asta imens ce va desparte
Si ai ajuns jos, in oras,
Acum o cauti flamand pe micuta andaluza –
Prostituatele alea doua – alea care nu prea stiu sa tina in secret, nici macar atunci cand stiu ca ti-ar putea face rau - ti-au soptit ca e din Andaluzia
Le era si lor dor de putina iubire fara plata
Uite ca acum o traiesc si ele prin tine
Ah, egoistele…
…O regasesti in piata facand ce stie ea mai bine,
Danseaza si acum, parca pluteste.
Doamne, cum se unduieste ca un peste exotic in apa asta mare si statuta a lumii!!!
Te apropii sfios, cu pasi usori de ea,
Te alaturi dansului ei vrajit,
Va imbratisati timid mai intai, apoi din ce in ce mai strans
La fel va e si sarutul, o imbratisare totala, muzicala, derulata pe ritm de inimi vibrand la unison
Deodata iti aude ticaitul si respiratia surprinse in acelasi sunet
Amuteste de uimire dar totusi nu renunta, ceva ii spune ca asa trebuie sa fie
Ca asa e mai frumos, mai bine, dureaza mai mult
Se intrebase si deunazi de unde se aude sunetul acela sacadat, zumzetul ala ca de aripa de albina in zbor spre o floare asteptanda
Ei, uite ca acum stie, e sunet de inima de lemn si de multa iubire…