Saturday, March 17, 2012

LOVE IS IN THE AIR

A iesit soarele in sfarsit, dupa saptamani intregi mohorite, ninse, reci si ingrozitor de triste, dupa zile si nopti in care nu prea iti dadeai seama cand te duceai la culcare si cand te trebuia sa te trezesti, era la fel de intuneric. Aruncai o privire pe fereastra si zau ca nu iti mai venea sa te dai jos din pat si sa infrunti o noua zi de iarna grea, cu troienele dospite pana sus, la stresini!

Dar a venit, pana la urma, primavara, aproape vara as putea spune, daca ma iau dupa ziua de astazi care a fost atat de frumoasa, desavarsita, calda si aurie, ca de miere….Nu mai simt nici tensiunea si nici nervii pietonilor si soferilor exasperati, nu mai aud nici frigul suierandu-mi pe la urechi; parca nici marea de oameni nerabdatoare, de obicei, sa dovedeasca peisajul acut hibernal incat sa poata ajunge la destinatia zilnic reiterata nu mai are aceeasi verva si nici nu mai e nici asa de plina de naduf! Ce bine, imi spun in sinea mea, chiar e primavara! Abia ne mai dezmortim si noi oasele, dar ar trebui si mintea si sufletul, si ele au cam hibernat peste iarna!
Vad tineri indragostiti, inlantuiti, privirea-mi cea primavaratica s-a limpezit si ea de pe-acum... Un el, o ea, un sarut, mii de saruturi si aripioare vioaie de fluturasi zbatandu-li-se in burtica ii invaluie, ca si cum lumea ar sta in loc, ca si cum aerul respirabil salvator s-ar fi comprimat intre piepturile lor palpitande si pline de iubire…Zaresc un cuplu, apoi inca unul, apoi un el luandu-si ramas bun si imbratisand o ea inca nepregatita sa ramana singura…Nu inca...

Indraznesc sa ma incarc cu energia dragostei lor tineresti si candide ce abunda pe toate strazile si transpare dinspre toate zarile, zambesc in gand, vorbesc si cant deopotriva, rugandu-te si pe tine, totodata, sa iti amintesti de noi, de sufletele noastre prinse candva in hora varstelor fragede si atat de pline…Ce savuroasa-i dom’soara primavara! Iubire, ii auzi cantecul de basm inmiresmat cu iz de narcise?
Ma asez, intr-un tarziu, pe o banca, cu tampla-mi sprijinita de floarea unui cires ce se rasfrange dintr-o creanga jucausa peste mine…Ma intreb de tu ii poti  simti, la randul tau, parfumul…As vrea sa putem comunica olfactiv si telepatic, am intelege numai noi limba ciresilor infloriti, am trimite toti traducatorii sa isi caute primaverile lor pierdute dandu-ne noua pace…

E martie si miroase a zambile, e primavara si te iubesc.

3 comments:

  1. O doză de energie pozitivă.Proaspăt ca parfumul primăverii şi totodată emanând aceiaşi caldură şi doză de sentiment ca întotdeauna.
    Dragostea descrisă aici este probabil în cea mai pură formă a ei.Nealterată de nimic,neatinsă de lume,primăvara naşte iubire.Iar tu esti mesagerul ei.

    ReplyDelete
    Replies
    1. :)
      Primavara ne readuce si pe noi la viata...trebuie sa recunoastem...facem parte din natura :)
      Mi s-a spus ieri seara "te iubesc"...
      Cata vreme n-a venit de unde as vrea...nu conteaza...

      Delete
  2. Elly,

    Eu nu as subestima niciodata un "te iubesc"..e atat de rar auzit in ziua de azi...chiar de nu vine de unde ti-ai dori, pretuieste-l, pastreaza-l in suflet...Sunt atatia pe lumea asta care nu au auzit un "te iubesc" niciodata!!! Gandeste-te numai la un copil institutionalizat care ar da orice sa i se spuna cele DOUA CUVINTE, macar o data, de catre un asa-zis om mare!

    ReplyDelete

Adaugati un comentariu aici: