O iubire de toamna

Mi-am intors chipul de la soarele bland
Sa privesc catre interioru-mi deschis, calauzit de lumina.
Pasare-fluture, copil de safir ce-ai ales sa zbori catre lume,
Pamantul fertil ti-a rodit miez de uimire si vis.

Te iubesc simplu, candid, egoist si enorm
Prunc zamislit din floare de colt sfintita cu parfum de stele...
Cantul tau uns cu pulpa de miere si sanul meu cald se-nmultesc azi cu doi

Urmand matematica derutanta a firii.

Doamne, nu stiu sa pot iubi mai mult
Umbra pamantului asternuta in pantec
Sub omatul  moale al vietii...

Copile, speranta si mir etern
Ma aplec si-ti sarut chipul din zahar brun
Dulceag ca o primavara renascuta toamna...